INGREDIENTE:un pachet de unt si doua miini de galbenele.
Topim intr-o tigaie,pe aburi,untul(daca nu avem unt putem folosi si untura de porc nesarata)cind s-a topit untul punem florile sau chiar intreaga planta.Acoperim cu capacul si trecem direct pe flacara ,la foc iute.Dupa cinci minute inchidem focul.Cind s-a racit o mai punem un pic pe foc sa se topeasca strecuram prin tifon si alifia este gata o punem intr-un borcanel si o punem la frigider.Aceasata alifie are proprietati de calmare si cicatrizare a pielii.Eu o folosesc pentru miini ,picioare si chiar si pentru ten cind capat cite o iritatie.Este foarte buna pentru persoanele care au calcaile crapate trebuie sa tina picioarele in apa fierbinte si sa se unga cu aceasta alifie si sa puna sosete in picioare si sa doarma asa pina dimineata,dupa o saptamina de tratament se va vedea rezultatul.
Rusaliile
Duminica Cincizecimii sau a Pogorarii Sfantului Duh, numita in popor si Duminica mare, este sarbatoarea anuala a pogorarii Sfantului Duh peste Sfintii Apostoli, eveniment pe care ni-l istorisesc (II, 1-4) si cu care se incheie descoperirea fata de lume si de creatie a lui Dumnezeu, Cel in treime. Ea cade totdeauna la 10 zile dupa Inaltare sau la 50 de zile dupa Pasti, cand a avut loc evenimentul sarbatorit si cand evreii isi serbau si ei praznicul . E totodata sarbatoarea intemeierii Bisericii crestine, caci in aceeasi zi, in urma cuvantarii insufletite a Sfantului Apostol Petru, s-au convertit la crestinism circa 3.000 de suflete, care au alcatuit cea dintai comunitate crestina din Ierusalim (Fapte II, 41), nucleul Bisericii de mai tarziu.
Cincizecimea
Nu incape indoiala ca Rusaliile sunt cea mai veche sarbatoare crestina impreuna cu cea a Pastilor, fiind praznuita inca din vremea Sfintilor Apostoli, ca o increstinare a sarbatorii iudaice corespunzatoare. Despre ea amintesc si Sf. Apostol Pavel (1 Cor. XVI, 8) si Sf. Luca (Fapte XX, 16). E numarata si in Constitutiile Apostolice, printre sarbatorile in care sclavii se cuvine sa fie eliberati de muncile obisnuite. Despre ea mai amintesc : Sf. Irineu (+202), Tertulian, Origen, Canonul 43 al Sinodului din Elvira (c. 300) , Canonul 20 al Sinodului I ecumenic (care opreste ingenuncherea in ziua Rusaliilor), Sf. Epifanie s.a. Marii predicatori din secolele IV si V ne-au lasat o multime de panegirice in cinstea acestei sarbatori, iar in a doua jumatate a secolului IV pelerina apuseana Egeria ne descrie modul cum era sarbatorita pe atunci la Ierusalim. Pana catre sfarsitul secolului IV si inceputul secolului V Cinci-zecimea era o dubla sarbatoare: a inaltarii Domnului si a Pogorarii Sfantului Duh, asa cum o descrie, de altfel, inca din prima jumatate a secolului IV, Eusebiu al Cezareei. Dar, precum am aratat la sarbatoarea inaltarii, aceasta a fost fixata, de pe la 400 inainte, in ziua a 40-a dupa Pasti, cum este pana astazi, Cincizecimea ramanand numai ca sarbatoarea Pogorarii Sfantului Duh.
Nu numai ca vechime, ci si ca importanta, sarbatoarea Rusaliilor vine indata dupa Pasti. In timpul privegherii din ajun, se facea odinioara botezul catehumenilor. Ca si la Pasti, erau oprite ingenuncherea si postirea in toate zilele Cincizecimii; erau interzise jocurile din circuri si palestre, spectacolele pagane de teatru etc. Se impodobeau casele, in semn de bucurie, cu flori si ramuri verzi, indeosebi de nuc sau de tei, asa cum se face pana azi, obicei mostenit de la evrei, la care Cincizecimea era si sarbatoarea premitiilor din flori si fructe. In biserici se aduc si azi frunze verzi de tei sau de nuc, care se binecuvinteaza si se impart credinciosilor, simbolizand limbile de foc ale puterii Sfantului Duh, Care S-a pogorat peste Sfintii Apostoli.
De sarbatoarea Rusaliilor apartin o sumedenie de datini, credinte si rituri religioase populare, legate de pomenirea generala a mortilor din sambata precedenta (Sambata mortilor sau Mosii de vara).
LUAT DE PE CRESTIN ORTODOX.RO
ACATISTUL PREASFÂNTULUI ŞI DE-VIAŢĂ-FĂCĂTORULUI DUH
(Ziua prăznuirii, Duminica Pogorârii Sfântului Duh, a Cinzecimii sau a Rusaliilor)
Rugăciunile începătoare:
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi, şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele Tău, vie împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Condacele şi Icoasele
Condacul 1
Veniţi toţi credincioşii să preaslăvim pogorârea Sfântului Duh. Cel Care din sânurile Tătălui a purces asupra Apostolilor, acoperind ca şi cu nişte ape pământul de cunoştinţa lui Dumnezeu şi învrednicind de harul cel de-viaţă-făcător al înfierii şi de slava cea de Sus pe cei ce aleargă la El întru curăţie, sfinţind şi îndumnezeind pe cei ce strigă:
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Icosul 1
Îngerii cu feţe luminoase în ceruri neîncetat slavoslovesc pe Duhul cel Sfânt, după cuviinţa datorată Izvorului vieţii şi Luminii celei nematerialnice. Dimpreună cu ei Te preaslăvim şi noi, Duhule necuprins cu mintea, pentru milele tale cele arătate şi cele ascunse, şi cu smerenie ne rugăm să fim adăpostiţi sub adumbrirea Ta cea fericită:
Vino, Lumină adevărată, duhovnicească bucurie;
Vino, Nor purtător de rouă şi negrăită frumuseţe;
Vino şi primeşte ca pe un miros de bună mireasmă duhovnicească lauda noastră;
Vino şi ne împărtăşeşte de bucuria împărtăşirii Tale;
Vino şi veseleşte-ne cu îmbelşugarea darurilor Tale;
Vino, Veşnicule Soare Neapropiat, şi întru noi Îţi fă lăcaş;
Vino şi ne îmbogăţeşte cu darul vieţii celei adevărate;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 2-lea
În chipul limbilor de foc, întru lumină şi suflare de vânt de bucurie-făcătoare, pogorându-Se Duhul cel Sfânt peste Apostoli şi de văpaia lui fiind cuprinşi, chemat-au pescarii întreaga lume la Biserica lui Hristos; necazuri şi nevoi răbdând cu bucurie pe pământ şi pe ape, de morţile cele cumplite nu se spăimântau, în tot pământul ieşind vestirea cântării lor, celei de Dumnezeu insuflate: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Potir de ploaie dătător, izvorâtor de foc, care ai pogorât asupra Apostolilor, Ţie cântare Îţi aducem, pe Tine Te binecuvântăm şi Ţie Îţi mulţumim, Dumnezeule, Duhule Sfinte:
Vino, Cela ce sfinţeşti Biserica şi o păzeşti pe dânsa;
Vino şi dăruieşte un suflet şi o inimă celor ce cred întru Tine;
Vino şi aprinde evlavia noastră cea rece şi neroditoare;
Vino şi risipeşte negura necredinţei şi a răutăţii, care se îndeseşte pe pământ;
Vino şi ne călăuzeşte pe toţi pe drumul vieţii celei drepte;
Vino şi ne povăţuieşte la tot adevărul;
Vino, Înţelepciune Neajunsă, şi cu judecăţile cele de Tine ştiute, mântuieşte-ne;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 3-lea
O, Preaadâncă Taină! Dumnezeule, Duhule Necuprins cu mintea, Care împreună cu Tatăl şi cu Fiul toate le-ai zidit! Tu ai împodobit cetele îngerilor de Sus întru lăcaşul luminii celei neapropiate. Tu ai chemat la fiinţă, cu strălucirea slavei, cetele de foc ale luminătorilor cereşti .Unind Tu trup şi suflet într-o minunată alcătuire, ai zidit neamul omenesc; pentru aceasta, toată suflarea Te laudă şi cântă: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Alfa şi Omega, Începutule şi Sfârşitule, Tu, Veşnicule Duh, cu necuprinsa putere a purtării deasupra apelor şi cu înfricoşata Ta îmbrăţişare ai adus pe toţi şi pe toate la viaţă. Din suflarea Ta cea de-viaţă-făcătoare a răsărit, din genunea cea fără chip, frumuseţea lumii celei întâi zidite, pentru care Îţi strigăm:
Vino la noi, Preaînţeleptule Ziditor al lumii;
Vino, Cela ce eşti mare în micuţa floare, ca şi în luminătorii cerului;
Vino, Felurime Negrăită şi Frumuseţe Veşnică;
Vino şi luminează întunecatul meu suflet;
Vino, Cela ce Te dăruieşti nouă prin Sfintele Taine;
Vino, căldură bineînmiresmată;
Vino şi ne arată pe noi zidire nouă în Hristos;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 4-lea
O, Duhule Preabun şi Neajuns, din care izvorăşte sfinţenia! Tu ai înveşmântat-o pe Preacurata Fecioară Maria cu strălucirea orbitoare şi neapropiată a sfinţeniei Tale, făcând-o Maică a lui Dumnezeu-Cuvântul, Împărăteasă a Îngerilor, spre mântuirea oamenilor. Cu puterea cea mai presus de lume Tu i-ai umbrit pe Prooroci şi Apostoli, Tu i-ai purtat până în al treilea Cer, Tu le-ai rănit inimile cu frumuseţea cea de Sus, punând în graiul lor îndemn înflăcărat, cu care aduceau pe oameni la Dumnezeu. Tu îi preschimbi pe cei păcătoşi, iar ei, plini fiind de arzătoare bucurie, Îţi cântă: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Prin Duhul Sfânt tot sufletul viază, şi cu puterea Lui se va scula spre învierea cea de obşte toată zidirea, în ceasul de pe urmă al veacului acesta şi în cel dintâi al veacului ce va să fie. Ridică-ne atunci din groapă, Preabunule Mângâietor, nu spre osândă, ci spre a ne împărtăşi de fericire, întru dumnezeiasca lumină, cu toţi sfinţii, cu rudele şi apropiaţii noştri.
Vino dar, şi de a sufletului moarte ne izbăveşte;
Vino şi, înainte de sfârşitul nostru, ne îndestulează cu Trupul şi Sângele Mântuitorului nostru;
Vino şi dă-ne să adormim în pace, cu cuget neîntinat;
Vino şi luminoasă fă scularea noastră din somnul morţii;
Vino şi ne învredniceşte ca să privim cu bucurie la zorii veşniciei;
Vino şi fă-ne fii ai nestricăciunii;
Vino şi luminează atunci, ca un soare, trupurile noastre cele fără de moarte;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 5-lea
Auzind, Fiule al lui Dumnezeu, glasul Tău: „Dacă cineva însetează să vină la Mine şi să bea”, Te rugăm astâmpără-ne setea de viaţă duhovnicească şi dă-ne apa vieţii. Trimite asupra noastră raza harului Duhului Sfânt, Celui ce împreună cu Tine are izvor în Tatăl, ca să nu mai însetăm în veac, toţi cei ce cântăm cu umilinţă: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Nestricăciosule şi Neziditule, Veşnicule, Preaînduratule Duh, Apărătorule al celor drepţi, Curăţitorule al păcătoşilor, slobozeşte-ne de orice întinăciune, ca strălucirea luminii harului Tău să nu se stingă întru noi, cei care Îţi cântăm:
Vino, Preabunule, şi dă-ne umilinţă şi izvoare de lacrimi;
Vino şi ne învaţă să ne închinăm Ţie în duh şi adevăr;
Vino, Preaînaltule Adevăr, şi lămureşte îndoielile sărăcăcioasei mele înţelegeri;
Vino, Viaţă neîmbătrânitoare, şi ne primeşte din strâmtorarea veacului acesta pământesc;
Vino, Lumină Veşnică, şi se vor risipi toate nălucirile şi spaimele;
Vino, Putere veşnic nouă, împrospătându-i pe copiii Tăi cei osteniţi;
Vino, Nemărginită Bucurie, şi uitate vor fi vremelnicele întristări;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 6-lea
Saltă, fiică a luminii, Sionule, Sfântă Maică! Împodobeşte-te, mărită mireasă, cu cerurile deopotrivă, strălucitoare Biserică sobornicească a lui Hristos! Asupra ta odihneşte Duhul cel Prea Sfânt, care tămăduieşte neputinţele, plineşte lipsurile, dăruieşte viaţă celor morţi şi îi aduce la viaţa veşnică pe toţi cei ce cu cuviinţă şi cu dreptate strigă: Aliluia!
Icosul al 6-lea
„În lume necazuri veţi avea”, a zis Mântuitorul. Unde vom afla alinare şi cine ne va mângâia? Tu, Duhule Mângâietor, Însuţi dezleagă întristarea noastră! Mijloceşte pentru noi cu suspinuri negrăite şi uşurează inimile celor ce Te roagă:
Vino, Dulce Răcoare a celor osteniţi şi împovăraţi;
Vino, Împreună-Grăitorule cu cei întemniţaţi;
Vino, Adăpostul celor prigoniţi;
Vino şi miluieşte pe cei slăbănogiţi de sărăcie şi de foamete;
Vino şi tămăduieşte patimile trupurilor şi ale sufletelor noastre;
Vino şi cercetează pe toţi cei care însetează de lumina Ta;
Vino şi alină întristarea noastră cu nădejdea veşnicei bucurii;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 7-lea
„Celui care huleşte împotriva Duhului Sfânt nu i se va ierta nici în veacul acesta, nici în cel viitor”, a spus Domnul. Ascultând acest cuvânt străin ne cutremurăm, ca nu cumva să fim judecaţi cu cei neascultători şi cu cei ce luptă împotriva lui Dumnezeu. Nu lăsa, Duhule Sfinte, inima noastră să se plece spre cuvinte de vicleşug. Întoarce din schisme, eresuri şi necredinţă pe toţi cei rătăciţi, iar pe întâi-născuţii Bisericii Tale învredniceşte-i să cânte în vecii vecilor: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Când S-a îndepărtat Duhul Sfânt de la Saul, atunci spaima şi neliniştea l-au cuprins, iar întunericul deznădăjduirii l-a coborât în cele mai de dedesubt; aşa mi s-a întâmplat şi mie în ziua întristării şi împietririi cugetului meu, că m-am îndepărtat de la lumina Ta; ci dă-mi a Te chema necontenit, Ocrotirea sufletului meu, până ce lumina Ta mă va lumina pe mine, cel împuţinat la suflet:
Vino şi nu mă lepăda pentru cârtirea şi nerăbdarea mea;
Vino şi potoleşte cumplita vijelie a tulburării si a aprinderii;
Vino şi odihneşte pe cei necăjiţi de strâmtorările vieţii;
Vino şi îmblânzeşte inima în ziua împietririi şi a mâniei;
Vino şi surpă urzelile, tulburările şi spaimele duhurilor întunericului;
Vino şi dă-ne, cu suflarea Ta, inimă zdrobită;
Vino, ca prin răbdare să mântuim sufletele noastre;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 8-lea
Mântuieşte-mă, Cerescule Părinte! Săraci suntem, neputincioşi şi orbi, şi goi duhovniceşte! Dăruieşte-ne aurul Tău cel curaţit în foc, cu veşmânt alb acoperă ruşinea noastră, vindecă ochii noştri cu alifia Ta. Pogoară şi în vasele necurate ale sufletelor noastre harul Preasfântului Tău Duh, cel de-viaţă-făcător, învrednicindu-ne bucuriei celei de-a doua naşteri pe toţi cei ce cântam: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Ca Turnul Babel se prăbuşeşte fericirea pământească. Jalnice sunt toate strădaniile omeneşti. Bine îmi este mie că m-ai smerit, că în păcate şi căderi mi-ai acoperit toată slăbiciunea şi nimicnicia. Fără de Tine nimic nu putem face, dar nădăjduim că ne vom mântui prin harul Tău, grăind:
Vino dar, Preaînţeleptule Ziditor al vieţii;
Vino şi lămureşte-ne căile Tale cele neînţelese;
Vino, precum un fulger, şi luminează sfârşitul vieţii pământeşti;
Vino şi binecuvântează tot începutul bun pe care îl punem;
Vino şi fii nouă ajutător la fapte bune;
Vino şi luminează mintea noastră în ceasul descumpănirii;
Vino şi dăruieşte tuturor duh de pocainţă, ca să se risipească prin acesta scârbele ce stau să vină asupra lumii spre pedepsire;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 9-lea
Atât a iubit Dumnezeu lumea că şi pe Fiul Său cel Unul Născut, Care S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi Şi-a întins pe Cruce mâinile Sale de Ziditor al lumii, L-a trimis de a răscumpărat din păcat şi moarte întreaga lume cu sângele Său! Pentru aceasta, toată zidirea, asteptând libertatea măririi fiilor lui Dumnezeu, cântă Tatălui care a iubit, Fiului care a răscumpărat şi Duhului care sfinţeşte: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Duhul Cel Făcător de Viaţă, Care S-a pogorât asupra lui Hristos la Iordan, în chip de porumbel S-a odihnit şi asupra mea, când mă aflam în scăldătoarea Sfântului Botez; s-a întunecat însă lucrarea bunătăţii Sale din pricina negurii greşelilor mele. Pentru aceea, precum aşteaptă zorii drumeţul rătăcit noaptea în pădure, aşa şi eu însetez de razele tale, Bunule, ca să nu pier cu totul:
Vino dar, la cel pecetluit cu Numele Tău cel Înfricoşat;
Vino dar, şi uşurează cugetul chinuit şi pârjolit fără cruţare;
Vino şi înnoieşte întru mine chipul lui Dumnezeu ce s-a acoperit de neguri;
Vino şi risipeşte nălucirile născute din păcat;
Vino şi mă învaţă să împărtăşesc durerile străine;
Vino şi pleacă-mă să iubesc întreaga Ta zidire;
Vino şi dă-mi iarăşi bucuria mântuirii Tale;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 10-lea
Duhul Sfânt îl naşte a doua oară pe om spre viaţa veşnică, Duhul Sfânt îi însufleţeşte pe mucenici, sfinţeşte preoţii, încununează pe cei drepţi, face din pâine şi vin Însuşi Dumnezeiescul Trup şi Sânge al Mântuitorului. O, adâncul bogaţiei şi înţelepciunii lui Dumnezeu! Dă-ne cununa darurilor Tale - dragostea veşnică şi atotiertătoare, care se întristează pentru vrăjmaşi şi vrea ca toţi să fie mântuiţi: ca, lămuriţi fiind prin ea, ca nişte fii ai luminii să strigăm: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Cine ne va despărţi de dragostea lui Dumnezeu? Scârba, sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foamea, sau golătatea, sau nevoia, sau sabia? Dacă ne vom lipsi chiar de toate cele de pe pământ, avem moştenire nepieritoare în ceruri: ci dă-ne, Doamne, să Te iubim nu cu cuvântul sau cu limba, ci cu fapta nemincinoasă şi cu nevoinţa întregii vieţi:
Vino dar, Atotputernicule Duh, şi ne sporeşte credinţa cea atotbiruitoare;
Vino şi ne dă îndrăzneală în rugăciune;
Vino şi încălzeşte-ne inimile, ca să nu se răcească dragostea noastră din pricina prea multor fărădelegi;
Vino şi dă-ne să nu cădem în vreme de prigoană şi de batjocorire a credinţei;
Vino şi ne păzeşte de ispite peste puteri şi de sminteli;
Vino şi înviază inimile noastre prin înrourarea Ta;
Vino şi tămăduieşte-ne, sfinteşte-ne şi ne ridică, Bunule, cu harul Tău;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 11-lea
Acestea zice Domnul: „Varsă-voi Duhul Meu peste tot trupul, şi fiii şi fiicele voastre vor prooroci, bătrânii voştri visuri vor visa, iar tinerii voştri vor vedea vedenii”. Duhule Preadorit, dă-ne doar o firimitură de la masa fiilor celor aleşi ai mângâierii Tale, celor care cu umilinţă Îţi strigăm: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Acolo unde ai răsărit, fie şi doar pentru o clipă, în locul cel de taină al sufletului, strălucind ca un fulger, neuitată e frumuseţea descoperirii Tale, prin care se preschimbă, cu preschimbare dumnezeiască şi înfricoşată cuviinţă, făptura cea de tină. Învredniceşte-ne, Bunule Mângâietor, încă din viaţa pământească să Te vedem cu inima curată, noi, cei care strigăm:
Vino, Fulger dătător de lumină veşniciei;
Vino şi luminează-ne cu strălucirea cea neîncetată;
Vino, Vistierul smereniei şi Veselia celor blânzi;
Vino, Apă Vie, răcoreşte-ne arşiţa patimilor;
Vino, că departe de Tine nu aflăm linişte şi tihnă;
Vino, că împreună cu Tine pretutindenea este Împărăţia Cerurilor;
Vino şi întipăreşte-ne în suflet pecetea darului Tău;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 12-lea
Râu nesecat al harului, Cela ce ierţi păcatele, Duhule Sfinte! Primeşte rugăciunea noastră pentru întreaga lume, pentru cei credincioşi şi pentru cei necredincioşi şi pentru fiii neascultării: şi pe toţi adună-i în Împărăţia Sfintei Treimi, ca să se ruşineze de Tine şi cel din urmă vrăjmaş-moartea, iar lumea, renăscută prin focul curăţitor, să cânte cântarea cea nouă a nemuririi: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Văd cu duhul cetatea lui Dumnezeu - Ierusalimul Ceresc - ca pe o mireasă împodobită, cu chip de soare, în sărbătoare. Aud săltarea drepţilor la Cina Domnului, aud glasurile Îngerilor şi pe Prealuminatul nostru Domn între aleşii Săi, iar durerea, întristarea şi suspinarea fug. Împărate Ceresc, Duhule Sfinte, învredniceşte-ne prin cununa darurilor Tale să ne împărtăşim în Domnul de bucuria veşnică, noi, toţi cei care strigăm:
Vino, Bunule, şi trezeşte în noi setea de viaţa de dincolo de mormânt;
Vino şi aprinde în inimile noastre dorirea vieţii veacului celui adevărat;
Vino şi ne descoperă bucuria Împărăţiei ce va să fie;
Vino şi dă-ne haina strălucitoare ca zăpada a curătiei;
Vino şi umple-ne cu strălucirea dumnezeirii;
Vino şi ia-ne la nunta Mielului;
Vino şi ne învredniceşte să împărăţim în slava Ta cea veşnică;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 13-lea
O, noian purtător de lumină al iubirii celei mântuitoare, Duhule Făcător de Viaţă! Încălzeşte cu suflarea venirii Tale neamul omenesc cel îngheţat întru fărădelegi, grăbeşte pieirea răului cu nepătrunsele Tale judecăţi şi ne descoperă cum să prăznuim în veşnicie adevărul cel dumnezeiesc, astfel ca să fie Dumnezeu totul întru toate, şi cele cereşti şi cele pământeşti şi cei izbăviţi de iad, dimpreună să cânte: Aliluia!
Condacul acesta se repetă de trei ori, după care se zic iarăşi Icosul I („Îngerii cu feţe luminoase în ceruri neîncetat slavoslovesc...”) şi Condacul 1 („Veniţi toţi credincioşii să preaslăvim...”), apoi rugăciunea:
Rugăciune către Sfântul Duh
(a Sfântului Simeon Noul Teolog)
Vino, Viaţa cea veselă şi veşnică şi dreaptă, cea atotţiitoare, întru-tot-Sfinte şi De-Viaţă-Făcătorule şi Ziditorule Duh, Cela ce eşti întru aceeaşi cinste cu Stăpânirea Tatălui şi a Fiului, Care au această egalitate şi dumnezeire şi unitate de socotinţă în Trei Feţe.
Vino, Doamne al meu, Tu, pe Care Te-a dorit şi te doreşte ticălosul meu suflet! Vino, Cel ce Te-ai făcut Însuţi dorinţa întru mine şi m-ai făcut a Te dori pe Tine, Cel cu totul neapropiat. Vino, bucuria mea cea neîncetată şi desfătarea şi slava mea, viaţa mea, mângâierea sufletului meu.
Fă-Te cu mine un duh, Preabunule Stăpâne, fără de amestecare, fără de mutare, fără de schimbare. Dumnezeule cel peste Toate, fă-Te mie Însuţi toate întru toate, hrană negrăită şi cu totul nemistuită, care de-a pururea se revarsă în buzele sufletului meu şi curge în izvorul inimii mele; îmbrăcămintea care străluceşte şi cu totul arde pe draci. Curăţia care mă spală pe mine prin nestricăcioase şi sfinte lacrimi, pe care venirea Ta le dăruieşte celor la care vine. Fă-Te mie, Doamne, lumină neîncetată; şi soare neapus, în tot locul strălucindu-mă pe mine. Cela ce nu Te întorci de la nimenea din toţi. Ca să nu ne acoperim de întunericul păcatelor noastre, nevoind a veni către noi. Depărtează de la mine, Doamne, toată înălţarea cea pierzătoare şi-mi dă mie, Doamne, întreaga înţelepţire a ochilor. Pune limbii mele frâu. Arată auzirile mele bine supuse sfintelor Tale porunci. Dă-mi răbdare întru necazuri. Înţelepţeşte şi întăreşte inima mea întru împreună pătimire, întru milostivire, întru dragoste, întru smerită cugetare, în sinea mea şi către toţi, întru întoarcere dinspre lenevia şi trândăvia dracilor, în care ca în nişte dulceţi m-am desfătat. Dă-mi mie desluşire în gânduri, ca să aflu pe care dintre ele se cade mai mult a le alege. Dă-mi a cunoaşte uneltirile diavolului şi pe acestea împreună cu el a le lepăda; şi cu totul a-mi tăia voia mea şi a atârna cele ale mele de purtarea Ta de grijă şi de la aceasta a nădăjdui folosul. Căci la Tine este viaţa mea, mântuirea mea. Şi pe Tine Te binecuvântez şi Te slăvesc şi Ţie mă închin, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte şi Purcezător şi Celui de o veşnicie cu Tine şi de o fiinţă cu Tine al Lui Fiu, totdeauna, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Într-un compartiment de personal, prin Ardeal. Trenul cam pustiu, coridoarele goale, glasul roţilor de tren monoton. Un cetăţean singur într-un compartiment, cufundat în gînduri. Trenul opreşte într-o gară şi în compartiment intră un alt cetăţean, cu un picior de lemn. Dă bineţe şi cade şi el pe gînduri. Mai trec vreo două gări. Primul ocupant ciocăneşte discret în piciorul de lemn:
- Apăi, domnule dragă, nu vă fie cu supărare, frasin îi?
Posesorul, după un moment de chibzuială:
- Ba!
Linişte. Mai trece o gară.
- Paltin îi?
- Ba!
- Fag îi?
- Ba!
- Stejar îi?
- Ba!
- Gorun îi?
- Îi.
- Apăi, daca-i gorun, îi fain, că nu amorţăşte!
1Citeva picaturi de vin rosu adaugate in apa cu care de uda plantele de apartament le va inviora vizibil.
2Ramele si obiecrele din bronz isi vor regasi culoarea si stralucirea daca le frecati cu o carpa inmuiata in vin alb.
Modelele pe unghii este o moda acum .de aceea am adunat foarte multe modele sa vedeti ce frumoase sunt merita vazute
Tot din ziarul click am citit ca blonda lui Bote era sa calce o femeie pe trecerea de pietoni.Suparata ca Bote i-a naruit toate sperantele care le avea de impacare cu Bote Bianca ,la volanul BMW X6 era sa calce o femeie pe trecere de pietoni ,la Aviatorilor,dar din fericire a frinat la timp.Politia a vazut-o si a scapat cu o amenda pentru ca vorbea la telefon si pentru ca nu purta centura de siguranta i-a luat 4 puncte de penalizare si o amenda de 120lei.
vezi tot articolul pe ziarul click
Din ziuarul click am citit ca Gabriela din faimoasa emisiune Nora pentru mama nu este in relatii bune cu parinti .Plecata de acasa la virsta de 17ani ,fara sa se gindeasaca la suferinta pricinuita parintilor, faimoasa vedeta tv s-a indragostit de un barbat mai mare cu 10 ani ca ea pariniti nu au fost deacord cu aceasta relatie din acest motiv s-a produs ruptura intre ei .Cica mama Gabrielei este in spital operata de pancreatita si se zbate intre viata si moarte iar vedeta nu a vizitat-o la spital .
TUTUROR CE ISI SARBATORESC ASTAZI 21 MAI SFINTI CONSTANTIN SI ELENA LE DORESC TOT BINELE DIN LUME TOT CE VOR SA LI SE INDEPLINEASACA SI SA TRAIASCA CU NUMELE CA DE ANI ARE DUMNEZEU GRIJA.
Crestini romani ortodocsi si cei ramano-catolici pe 21 mai sarbatoresc sarbatoarea de CONSTANTIN SI ELENA.
Sfintul Constantin cel Mare a condus Imperiul Roman in ani 306-337.Cind a ajuns la putere stia ca in mare parte poporul era crestin a dat ordine sa ia sfirsit persecutiile crestinilor(religia poporului era pagina ,introdusa de inparatul Aurelian).In ajunul unei lupte Constantin cel mare a zarit pe cer o cruce pe care scria “in hoc signo vinces” – “prin acest semn vei birui”,iar pe timpul noptii i s-a aratat IISUS HRISTOS cu semnul crucii spunind sa puna acest semn pe stegul soldatilor ,urmind sa fei protector in focul bataliei.Constantin asa a procedat si cistigind batalia in fata adversarului sau care avea un numar foarte mare de soldati fata de el.Prin acest edict se recunoaste in stat religia crestina, clerul crestin este scutit de obligatia costisitoare a functiunilor municipale, a anumsf constantinitor impozite, se acorda subventii, se acorda dreptul de a primi donatii, sunt inlaturate din legile penale acele pedepse care nu erau conforme spiritului crestin – rastignirea, stigmatizarea, zdrobirea picioarelor. Mai apoi, in 321 Constantin cel Mare a consacrat ca zi de repaus in Imperiu Duminica - sarbatoarea odihnei saptamanale a crestinilor.Un alt lucru de o deosebita importanta savarsit de Constantin l-a reprezentat decizia de a parasi Roma cea pagana , restaurand orasul Byzantion, de pe Bosfor, si a-l transforma intr-o capitala maiestuasa a Imperiului.
Acesta a primit numele de Constantinopol – orasul lui Constantin, devenind un centru al crestinismului, resedinta de patriarh, avand dimensiuni comparabile cu cele ale Romei ori Alexandriei, mostenind institutiile politice ale vechii Rome precum si traditiile culturale ale Rasaritului grec. Constantin a purces si la ridicarea a doua marete biserici – Hagia Sophia (Sfanta Intelepciune) si Hagia Eirene (Sfanta Pace), iar la 11 mai 330 au avut loc festivitatile de inaugurare a Constantinopolului drept noua capitala a Imperiului Roman – eveniment anuntat lumii intregi si prin monedele batute in acel an.Imparatul Constantin a mai luat inca o masura de importanta istorica pentru linistea Bisericii crestine – convocarea celui dintai Sinod ecumenic de la Niceea din anul 325. Aici a fost enuntata si recunoscuta ideea ca Fiul lui Dumnezeu este de aceeasi fiinta cu Tatal si din veci cu El, a fost stabilita o prima formulare a Simbolului de credinta – Crezul, precum si o prima regula pentru calcularea datei Pastilor, si au mai fost adoptate si o serie de canoane necesare disciplinei bisericesti.
Insa Constantin s-a botezat abia pe patul de moarte, murind la scurta vreme dupa aceea – pe 22 mai 337, in Duminica Rusaliilor, fiind inmormantat cu mult fast in biserica Sfintii Apostoli din Constantinopol –ctitoria sa. Iar pentru faptele sale si remarcabila contributie adusa crestinismului, Biserica Ortodoxa l-a pretuit deosebit, punandu-l in randul Sfintilor si numindu-l “Cel intocmai cu Apostolii”.
IMPARATEASA ELENA a fost parasita de sotul ei si a hotarit sa isi dedice viata si sa isi gaseasca linistea in religie si rugagiune.Imparateasa Elena a infaptuit pelerinajul in Palestina si in provinciile rasaritene, fiindu-i atribuite gasirea moastelor Sfintei Cruci a lui Hristos si aflarea ramasitelor celor trei magi.dupa multe cautari a descoperit pe dealul Golgota trei cruci si o scindura cu inscriptia lui Pilat si patru piroane cu care a fost rastignit Domnul nostru IISUS HRISTOS.Ea ca sa isi dea seama care din cruci este a MINTUITORULUI,a vazut un mort ce urma sa fie ingropat si a pus crucea peste el iar acesta a inviat asa a fost recunoscuta crucea pe care a fost rastignit IISUS HRISTOS.Imparateasa Elena a construit multe lacasuri sfinte dar si biserica Sfintului Mormint oferindule numeroase bogatii si podoape celor nevoiasi s-a dus la Constantinopol si a adus o parte din lemnul SFINTEI CRUCI.
Numele de Constantin este de origine latina si provine de la constans, constatis – insemnand “constant”, “neclintit”, “stabil”, “ferm”.
Numele de Elena este de origine greaca si unii specialisti considera ca provine de la gr. helane - insemnand “torta”, “faclie”, chiar “foc sacru” , iar altii de la gr. hele – “lumina arzatoare a soarelui” – “raza de soare”.
ACATISTUL SFINTILOR CONSTANTIN SI ELENA;
Condacul 1
Cel ce chipul Crucii stralucind pe cer mai mult decit soarele l-ai vazut si biruinta semnului Domnului bine ti-a descoperit, cu care intr-armindu-te pe toti vrajmasii i-ai biruit, acum si noua celor ce ne plecam genunchii inaintea icoanei tale, Sfinte Imparate Constantin, da-ne noua, impreuna cu buna ta maica, Imparateasa Elena, ajutor, celor ce cintam voua: Bucurati-va, parintii crestinilor!
Icosul 1
Ca un inger luminos ai binevestit lumii pe Domnul nostru Iisus Hristos, ca este Dumnezeu si Fiul lui Dumnezeu cel adevarat; pentru aceasta cintam tie acestea:
Bucura-te, al crestinilor numit de noi tata;
Bucura-te, ca singur Domnul Iisus in vis tie s-a aratat;
Bucura-te, caci cu semnul Sfintei Cruci te-a inarmat;
Bucura-te, ca pe Maxentie, prin puterea cinstitei cruci, l-ai biruit;
Bucura-te, ca in Roma cu mare alai ai intrat;
Bucura-te, ca romanii cu bucurie imparat al lor te-au pus;
Bucura-te, ca in cinstea Domnului Iisus Hristos o cruce de piatra in mijlocul Romei ai pus;
Bucura-te, ca pe Sfinta Cruce ai scris: "Iisus Hristos NIKA", adica, cu acest semn vei birui;
Bucura-te, ca prin puterea crucii lui Hristos pe toti vrajmasii tai i-ai biruit;
Bucura-te, caci cu stirea si voia lui Dumnezeu, de boala leprei te-ai imbolnavit;
Bucura-te, ca tie sfintii mai-marii apostolilor ti s-au aratat;
Bucura-te, ca prin invatatura Sfintului Ierarh Silvestru cu toata inima ai crezut in Domnul nostru Iisus Hristos;
Bucura-te, Sfinte Imparate Constantin!
Condacul 2
Vazindu-te singur ca esti lepros cu trupul si cu sufletul, ai chemat in ajutor pe Dumnezeul crestinilor, iar Dumnezeu, nezabovind, ti-a trimis pe Sfintii Apostoli sa te mingiie si ti-a spus ce sa faci ca sa fii sanatos si, bucurindu-te de dumnezeiasca cercetare, ai cintat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 2
Pe imparateasa Elena cea prea-cinstita, pe maica imparatului Constantin, cu bucurie sa ne adunam toti dreptcredinciosii crestini, impreuna cu monahii si monahiile si sa o laudam cu cintari ca acestea:
Bucura-te, ca esti nascuta din neam imparatesc;
Bucura-te, ca esti maica Sfintului Imparat Constantin;
Bucura-te, ca in Iisus Hristos ai crezut;
Bucura-te, ca in numele Sfintei Treimi te-ai botezat;
Bucura-te, caci cu sirguinta si cu multa evlavie la Ierusalim ai plecat;
Bucura-te, ca tu Crucea Domnului mult ai dorit;
Bucura-te, ca acolo Crucea cea de viata facatoare ai aflat;
Bucura-te, ca Sfintei Cruci tu intii ai zis: "Bucura-te lemn fericit";
Bucura-te, caci cu mare veselie te-ai bucurat cind Sfinta Cruce pe cel mort l-a inviat;
Bucura-te, ca in Ierusalim biserica mare si prea frumoasa ai poruncit sa se zideasca;
Bucura-te, ca "Biserica Invierii Domnului Iisus Hristos" ai poruncit sa se numeasca;
Bucura-te, ca tu crestinilor ne esti ca o maica;
Bucura-te, Sfinta Imparateasa Elena!
Condacul 3
Preacinstita imparateasa, noi credinciosii, impreuna cu clerul si cu toti monahii, catre tine nazuim in nevoile noastre; fii acum si noua pacatosilor grabnica folositoare, ca sa cintam cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 3
Rivnitor fiind de Imparatia cea de sus, fericite imparate Constantin, Imparatului si Stapinului tuturor cu minte curata crezind, te-ai botezat; pentru aceasta cintam tie asa:
Bucura-te, ca in numele Tatalui si al Fiului si al Sfintului Duh te-ai botezat;
Bucura-te, ca in timpul botezului mina Domnului Hristos de tine s-a atins;
Bucura-te, ca boala leprei ca niste solzi de pe tine a cazut;
Bucura-te, ca in haine albe imbracindu-te, imparat crestin te-ai numit;
Bucura-te, ca tuturor paginilor a se boteza le-ai poruncit si crestini sa se numeasca;
Bucura-te, ca tu capistile idolilor ai poruncit sa se risipeasca;
Bucura-te, ca sfinte biserici in numele lui Iisus Hristos ai poruncit sa se zideasca;
Bucura-te, ca pe sfinta maica Elena cu multa cinste si avere la Ierusalim ai trimis-o;
Bucura-te, intre imparati cel dintii crestin;
Bucura-te, ca in toata lumea cu botezul tau mare bucurie ai facut;
Bucura-te, ca paginii, cautind la tine, crestini s-au facut;
Bucura-te, ca si noi, clerul mirean si calugaresc, desi pacatosi fiind, iti cintam laude si mariri totdeauna;
Bucura-te, Sfinte Imparate Constantin!
Condacul al 4-lea
Pomenirea binecredinciosului imparat Constantin ca niste mir de mult pret, astazi a rasarit, caci de Hristos dorind, pe idoli a defaimat; pentru aceasta, dupa vrednicie, impreuna cu tine cintam lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Tie, celei dupa vrednicie si cu credinta urmatoare Cuvintului lui Dumnezeu, Care pentru buna cucernicia ta te-a impodobit cu multa cinste, ca pe o imparateasa a crestinilor, cu bucurie iti aducem aceste laude:
Bucura-te, ca in Ierusalim optsprezece biserici ai zidit;
Bucura-te, ca pe aceste biserici cu toate podoabele le-ai infrumusetat;
Bucura-te, ca impreuna cu fiul tau, imparatul Constantin, Sfinta Cruce in miini o tineti;
Bucura-te, ca o parte din lemnul crucii celei de viata facatoare la Constantinopol ai adus-o;
Bucura-te, ca si sfintelor piroane pe cruce Domnul Iisus Hristos le-a dat putere vindecatoare, iar tu in miini le-ai purtat;
Bucura-te, ca dupa botez cu dreapta credinta lui Hristos ai slujit;
Bucura-te, ca intotdeauna pe saraci ai miluit;
Bucura-te, ca tu cu toate faptele bune te-ai impodobit;
Bucura-te, ca pentru viata ta cea buna pe pamint de multa cinste te-ai invrednicit;
Bucura-te, ca toate neamurile crestine ca pe o imparateasa binecredincioasa te cinstesc;
Bucura-te, ca slabind de osteneli si de blindete, aproape de sfirsitul vietii ai ajuns;
Bucura-te, ca bine-placind lui Dumnezeu, te-ai mutat din viata aceasta, la viata cea vesnica;
Bucura-te, Sfinta Imparateasa Elena!
Condacul al 5-lea
Cu mare rivna te-ai straduit Sfinte Imparate Constantin, sa raspindesti crestinismul in tot imperiul tau, precum si in toata lumea; drept aceea multe si drepte hotariri ai luat pentru a aduce la bun sfirsit acest act crestinesc, precum si de a curati diferitele eresuri ce o data cu crestinismul intemeiat au rasarit ca neghinele in holda dreptei credinte; pentru aceasta impreuna cu tine cintam lui Dumnezeu cu dragoste: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Ai adunat, preafericite imparate Constantin, sobor de parinti de Dumnezeu purtatori si printr-insii inimile tuturor cele inviforate de blestematul eres al lui Arie le-ai intarit sa slaveasca pe Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu; pentru care iti aducem tie laudele acestea:
Bucura-te, ca soborul cel dintii al celor trei sute optsprezece sfinti parinti cu porunca ta in Niceea s-au adunat;
Bucura-te, ca prin lupte mari credinta cea dreapta s-a luminat;
Bucura-te, ca Arie de la sobor a ramas rusinat;
Bucura-te, ca necredinciosul Arie in veci cu diavolii este bagat in iad;
Bucura-te, ca noi crestinii de la tine cu dreapta credinta sintem luminati;
Bucura-te, ca pe Domnul nostru Iisus Hristos in toata lumea L-ai propovaduit a fi Fiul lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca prin crestinarea ta Crucea Domnului s-a aflat;
Bucura-te, ca prin aflarea Sfintei Cruci dusmanii ei se tinguiesc;
Bucura-te, ca prin insemnarea cinstitei Cruci diavolii se izgonesc;
Bucura-te, ca impreuna cu sfinta maica ta, Crucea Domnului Iisus Hristos in miini o tineti;
Bucura-te, ca o parte din lemnul crucii adus de sfinta maica ta, imparateasa Elena, in sfintele tale miini ai primit-o;
Bucura-te, ca noua fratilor in Hristos esti rugator mare catre Dumnezeu;
Bucura-te, Sfinte Imparate Constantin!
Condacul al 6-lea
Ca si cu o porfira te-ai imbracat, marite, cu milostivirea, si ca si cu o hlamida cu bunele blindeti te-ai impodobit. Drept aceea, cinstind pomenirea ta, preaslavim pe Dumnezeu, zicind: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Dar cum vom cinta mai cu vrednicie, sau cu ce cuvinte mai potrivite vom lauda frumusetea bunatatilor tale, cinstita Elena, cele cistigate in ceruri, de la Dumnezeu, Cel ce stie a cinsti pe cei drepti; pentru aceasta noi iti cintam tie unele ca acestea:
Bucura-te, ceea ce sfintul tau suflet cu mare cinste in ceruri de ingeri este suit;
Bucura-te, ca in lumina cea prea stralucita pe Dumnezeu ai vazut;
Bucura-te, ca lui Dumnezeu-Cuvintul si preacuratei Maicii Lui, cazind, te-ai inchinat;
Bucura-te, ca locasurile cele prea frumoase ale sfintilor le-ai cercetat;
Bucura-te, ca si frumusetile raiului toate ti le-a aratat;
Bucura-te, ca pe cele ce ochiul omenesc nu le-a vazut si urechea nu le-a auzit si la inima omului nu s-au suit, acum tu luminat te indulcesti de ele;
Bucura-te, ca intru Imparatia cerurilor te-ai salasluit;
Bucura-te, imparateasa, caci cu Imparateasa cerurilor impreuna esti petrecatoare;
Bucura-te, ca impreuna cu arhangheli esti vorbitoare
Bucura-te, ca impreuna cu ingerii cinti lui Dumnezeu cintare;
Bucura-te, ca si noi nevrednicii iti cintam cintare veselitoare;
Bucura-te, Sfinta Imparateasa Elena!
Condacul al 7-lea
Si dupa deprinderi si dupa ale tale fapte bune ai fost iubitoare de Dumnezeu si vrednica de minuni, fericita imparateasa Elena; pentru aceasta cu credinta si cu evlavie mare, noi, cei ce sintem luminati prin harul lui Dumnezeu, cintare veselitoare cintam: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Popor al lui Dumnezeu ai facut, prin dumnezeiescul Duh, pe poporul cel vechi al iudeilor si al paginilor, cu baia botezului luminindu-i; pentru aceasta te laudam, zicind:
Bucura-te, ca intocmai cu apostolii, de la Dumnezeu esti cinstit;
Bucura-te, caci cit ai trait multe milostenii si faceri de bine ai facut;
Bucura-te, ca, dupa multe osteneli, nevointe si griji, la fericit sfirsit ai ajuns;
Bucura-te, ca, dupa putina boala, ai adormit si sufletul de trup s-a despartit, zburind la cer;
Bucura-te, ca arhanghelii cu frumoase cintari ingeresti la ceruri te-au suit;
Bucura-te, ca scaunului Sfintei Treimi te-ai inchinat;
Bucura-te, ca Sfintii Apostoli inaintea lui Dumnezeu te-au laudat;
Bucura-te, ca sfintii mucenici si cuviosii si toti dreptii cu cinste ti-au iesit inainte;
Bucura-te, ca bunatatile raiului le mostenesti acum si in vecii nesfirsiti;
Bucura-te, ca intru Imparatia cerurilor acum si totdeauna vietuiesti;
Bucura-te, ca si noi, impreuna cu monahii si cu pustnicii, toti, intr-un glas iti cintam asa:
Bucura-te, Sfinte Imparate Constantin!
Condacul al 8-lea
Mormintul tau, unde odihneste sfintitul si cinstitul tau trup, imparate Constantin, raze de dumnezeiesti vindecari izvoraste celor ce cu credinta se apropie, iar noua celor ce vietuim in dreapta credinta, te rugam, ca impreuna cu buna ta maica Elena, sa ne dati mina de ajutor, celor ce cintam lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Cit este de luminat sufletul tau, marita imparateasa Elena, lauda femeilor, ca acum esti in ceruri, primind plata ostenelilor; pentru aceasta iti cintam asa:
Bucura-te, aflarea cinstitei cruci;
Bucura-te, a ei vrednica inchinatoare;
Bucura-te, ca prin al crucii ajutor crestinilor ai fost izbavitoare;
Bucura-te, ca prin cruce te-ai facut lui Hristos urmatoare;
Bucura-te, a stapinirii iadului si a satanei invingatoare;
Bucura-te, a cerestii mariri mostenitoare in veci;
Bucura-te, a celor gresiti si pacatosi, catre Dumnezeu mijlocitoare;
Bucura-te, a judecatorilor celor rai buna indreptatoare;
Bucura-te, a celor din nevoi grabnica ajutatoare;
Bucura-te, de patimile noastre trupesti si sufletesti izbavitoare;
Bucura-te, a bolnavilor buna tamaduitoare;
Bucura-te, a tuturor binecredinciosilor crestini buna ajutatoare;
Bucura-te, Sfinta Imparateasa Elena!
Condacul al 9-lea
Cu sfintenie a ta viata savirsindu-ti, cu sfintii acum esti salasluita, plina fiind de sfintenie si de lumina nespusa; pentru aceasta ne luminezi si pe noi cei intunecati cu pacatele, ca, luind prin tine iertare, sa cintam lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Pe Imparatul si Ziditorul tuturor cinstindu-L, imparate Constantin, ca dar pentru osteneli te-a invrednicit pe tine in ceruri de mare slava; pentru aceasta iti cintam tie aceste laude:
Bucura-te, ca Preacuviosului Paisie, singur i-ai spus ca esti cinstit impreuna cu sfintii;
Bucura-te, ca, sfint fiind, te rogi pentru noi catre Domnul Dumnezeu;
Bucura-te, ca noi pacatosii avem mare nadejde in rugaciunile tale;
Bucura-te, ca noi in nevoi chemam numele tau si tu ne auzi;
Bucura-te, ca in necazuri ne esti noua mare bucurie;
Bucura-te, margaritarul nostru cel de mult pret;
Bucura-te, cel ce esti pentru noi soare luminos;
Bucura-te, ca pe idoli i-ai dat iadului celui intunecos;
Bucura-te, ca demonii fug, izgoniti fiind cu puterea rugaciunii tale;
Bucura-te, ca tu esti lauda cirmuitorilor crestini;
Bucura-te, turnul cel nebiruit al crestinilor ortodocsi;
Bucura-te, al manastirilor si al bisericilor noastre mare aparator;
Bucura-te, Sfinte Imparate Constantin!
Condacul al 10-lea
Din cer ca si Pavel te-a vinat Hristos Domnul, Sfinte Constantin, invatindu-te ca sa-L cinstesti pe Acesta ca pe Imparatul cel Unul; si cu adevarat crezind intru El, L-ai cinstit, aducind lumea toata la credinta Lui, ca sa-I cinte neincetat: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Imparateasa Elena, sfinta de Domnul Hristos aleasa, milostiveste-te spre noi si lumineaza sufletele noastre cele intunecate cu pacatele, netrecind cu vederea sufletele si rugaciunile noastre si primind multumirile noastre acestea:
Bucura-te, trandafir prea frumos mirositor al raiului;
Bucura-te, crin alb rasarit in gradina cea de sus a raiului ceresc;
Bucura-te, imparateasa duhovniceasca;
Bucura-te, a dreptei credinte propovaduitoare;
Bucura-te, a inchinarii de idoli surpatoare;
Bucura-te, a eresurilor pierzatoare;
Bucura-te, a rautatilor dusmanilor izgonitoare;
Bucura-te, in nevoile noastre ajutatoare;
Bucura-te, catre Dumnezeu a noastra mijlocitoare;
Bucura-te, de bucurii duhovnicesti aducatoare;
Bucura-te, de fapte bune pilduitoare;
Bucura-te, a obstii crestinesti povatuitoare;
Bucura-te, Sfinta Imparateasa Elena!
Condacul al 11-lea
Acestea zicind, ma linistesc cu sufletul si ma bucur; nu ma tem de tot ce vor urzi impotriva mea vrajmasii mei, pentru ca te am pe tine, imparateasa Elena, puternica ajutatoare in toate nevoile; drept aceea impreuna cu ingerii preaslavesc pe Dumnezeu cu cintarea: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Dat-ai, preadulce, Iisuse, bine-credinciosului imparat Constantin, intelepciunea lui Solomon, blindetile lui David, dreapta credinta a apostolilor si puterea lui Samson asupra vrajmasilor; pentru aceasta si noi il cinstim cu laude, zicind:
Bucura-te, decit toti imparatii mai intiiule si alesule al lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca pe Domnul nostru Iisus Hristos tie Tatal ti L-a descoperit;
Bucura-te, ca pe Acesta Dumnezeu adevarat L-ai propovaduit;
Bucura-te, luminatorule al cerestii cunostinte;
Bucura-te, ca prin tine Domnul Iisus Hristos S-a slavit;
Bucura-te, ca prin tine Crucea Domnului Hristos se cinsteste;
Bucura-te, al luminii celei nemarginite privitorule;
Bucura-te, ca prin tine lumea s-a luminat cu dreapta credinta;
Bucura-te, ca prin tine s-a izgonit intunericul relei credinte;
Bucura-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat cu inima si luminat cu sufletul;
Bucura-te, ca pe noi cei slabi ne intaresti cu rabdare;
Bucura-te, ca de la milostivul Dumnezeu ne mijlocesti noua mintuire;
Bucura-te, Sfinte Imparate Constantin!
Condacul al 12-lea
Darurile cele prea bogate si mai bune le primesti acum de la Dumnezeu, Sfinte Imparate Constantin, veselindu-te ca un imparat in ceruri; pentru aceasta si binecredinciosul domn Brincoveanu Constantin intru al tau nume a zidit sfinte manastiri Domnului, iar noi, bucurindu-ne, cintam lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Niciodata nu vom tacea a vesti minunile tale; in glas mare vom cinta praznuirea ta si dupa cuviinta iti aducem multumire pentru toate facerile de bine ce ne faci noua, Sfinta Imparateasa Elena, cinstind pomenirea ta cu aceste laude:
Bucura-te, imparateasa smerita si prea iubita;
Bucura-te, comoara de bunatati nedesertata;
Bucura-te, a celor ce te roaga cu credinta ocrotitoare neobosita;
Bucura-te, a vrajmasilor sfintelor manastiri izbavitoare;
Bucura-te, ca celor ce te cinstesc pe tine le esti buna mingiietoare;
Bucura-te, ca de sus din ceruri privesti si le ajuti celor ce se roaga tie;
Bucura-te, ca inaintea Preasfintei Treimi stind, te rogi pentru noi;
Bucura-te, ca si la preacurata Nascatoare de Dumnezeu mijlocesti pentru noi;
Bucura-te, ca a ta fericire in ceruri in veci nu se sfirseste;
Bucura-te, ca impreuna cu fiul tau, imparatul Constantin, intru imparatia lui Dumnezeu te veselesti;
Bucura-te, a trupurilor noastre de patimi tamaduitoare;
Bucura-te, ca sfintele tale rugaciuni sint pentru noi toti folositoare;
Bucura-te, Sfinta Imparateasa Elena!
Condacul al 13-lea
Luminatori care ati luminat lumea cu dreapta credinta, voi cu adevarat v-ati aratat, de Dumnezeu incununatilor Imparati Constantin si Elena; primiti acum si rugaciunile noastre si le duceti Imparatului Hristos, pe care Il slavim ca pe Unul ce v-a incununat pe voi, cintindu-I cu voi si cu toate ostile ceresti: Aliluia!
(Acest Condac se zice de trei ori.)
Apoi iarasi se zice Icosul intai si Condacul intai.)
RUGACIUNE CATRE SFINTII IMPARATI CONSTANTIN SI ELENA.
Sfintilor Imparati Constantin si Elena, cei ce sinteti mai cinstiti decit toti imparatii, alesii lui Dumnezeu, cazind inaintea voastra cu lacrimi va rugam: Dati-ne mingiiere si noua celor ce sintem in necazuri; voi sinteti mijlocitori Sfintei Treimi si puteti sa ne ajutati noua. Auziti-ne si pe noi acum, alungati de la noi necazurile si nevoile ce vin asupra noastra in aceasta vremelnica viata si vindecati neputintele noastre, tamaduiti bolile noastre, potoliti rautatea noastra, izgoniti pe vrajmasii nostri vazuti si nevazuti. Dati-ne noua ca in pace si in liniste sa traim; ajutati-ne noua cu sfintele voastre rugaciuni. Pentru mintuirea sufletelor noastre faceti mila cu noi acum, cind cu frica si cu umilinta zicem catre voi asa: Bucurati-va, parintii crestinilor. Amin.
ALTA RUGACIUNE TOT PENTRU ACESTI SFINTI.
Sfintilor Imparati Constantin si Elena, dupa Dumnezeu si Maica Domnului, voi sinteti nadejdea noastra si folositorii nostri; voi ne sinteti noua bucurie in vremea necazului, voi ne ocrotiti in nevoi si ne ajutati. Voi sfintelor manastiri si biserici le sinteti pazitori; pentru aceasta cadem inaintea voastra cu lacrimi, rugindu-va sa nu incetati a ne ajuta noua neputinciosilor, ci mijlociti la Dumnezeu si la preacurata Lui Maica si pururea Fecioara Maria, ca si pe noi sa ne pazeasca fara prihana si pe toti sa ne intareasca in credinta, pina la sfirsitul vietii, spre mintuirea sufletelor noastre. Amin.
.jpg)
DESPRE PAR;
Fiecare persoana are aproximativ 120000 de fire de par exemplu ;blonzii au circa 140000 de fire ,brunetii au cam 110000 fire iar roscati au in jur de 88 000 .Cercetarile arata ca un fir de par creste in 2-4zile cam 1mm si dureaza cam 4-6 ani.Pe corpul uman cresc 3 tipuri de par
Lanugo(parul pufos)care acopera corpul si se dezvolta pe corpul fatului .Acesta cade cu o saptamina inaitea nasterii.
Terminal(parul lung)care creste pe cap,pe barbie (la barbati)in regiunea axiala si pubiana.
Vellus(parul aspru)sunt firele de par de 2cm pe care le intilnim la gene si sprincene.
Fiecare fir de par este inconjurat de nervi,vase de singe si glande sebacee.
TRATAMENTE SI INTRETINEREA PARULUI;
Regula de baza pentru parul sanatos este mentinerea unei igiene potrivite tipului de par si de starea generala de sanatate dar si de tratametele cosmetice aplicate.
Parul uscat;din cauza diverselor transformari chimice(vopsire,decolorare s au permanest)firul de par se deshidrateaza,el este recunoscut dupa lipsa de stralucire dificultatea aranjari si textura aspra firele de par la virfuri se tocesc si se despica foarte usor iar la pieptanat se rupe din lipsa elasticitatii.In ingrijirea parului uscat nu trebuie sa lipseasca balsamul care trebuie aplicat abundant la varfuri.Varfurile despicate nu pot fi tratate si trebuie tunse la 2 luni.Pentru parul deteriorate trebuie folosite sampoane pe baza de plante.Daca aveti un par deteriorate folositi ulei de ricin ,ulei de soia sau ulei de masline amestecat cu vitamina A masati parul inainte de spalare cu 30 min o sa vedeti diferenta.Tot pentru acest tip de par folositi aceste tratamente ,eu va sfatuiesc sa folositi aceste tratamente pentru ca si eu am avut problem de acest gen si le-am folosit cu neincredere la inceput iar acum nu mai ma pot dezlipi de ele eu numai produse naturiste preparate de mine luate din diferite reviste de gen sau din batrani.
Un galbenus de ou de tara ,citeva picaturi de suc de lamiae,citeva picaturi de vitamina A si o lingura de rom se aplica pe par si se lasa sa actioneze timp de 10min apoi se clateste parul cu apa calda si suc de lamiae sau otet.Daca dispuneti de timp mai mult va puteti face o infuzie din foi de ceapa si musetel pentru par blond,pentru par inchis folositi frunze de nuc ,coaja de stejar,rizom de obligeana,flori de hamei sau coji de nuci.Va sugerez o masaca de avocado ,preparati un amestec din pulpa de avocado,un albus de ou si 2lig de ulei de masline,umeziti parul si ungeti cu acest amestec,acoperiti parul cu o folie de plastic timp de 20 de min.Inlaturati amestecul dupa care va spalati cu sampon.Eu nu va sfatui sa folositi feonul in astfel de situatii cel mai bine uscati parul cu prosopul ,stergeti parul usor apoi lasati sa se usuce in voie e cel mai sanatos.
Parul gras se datoreaza faptului ca pe scalp se depoziteaza acea secretie a glandelor sebacee numita sebum.Oprirea productiei de sebum nu este nu este posibila prin nici un fel de dieta ,parul gras necesita o ingrijire speciala.In primul rind spalarea mai frecventa cu sampoane speciale sau tratamente naturiste .Este recomandat samponul pe baza de plante (amestec de urizica ,coada-calului,salvie,obligeana si ienupar).O masca dintr-un galbenus si 30g coniac masati parul ud cu acest amestec lasati sa actioneze 10-15 min dupa care limpeziti cu zeama de lamaie sau otet
Pntru ca parul sa fie sanatos si plin de stralucire nu ezitati sa folositi amestecul acesta dupa fiecare spalare bunicile noastre asa procedau si ati vazut ce par sanatos si frumos avea,plantele sunt urmatoarele:cimbru(dezinfecteaza si purifica),potbal(ajuta la diminuarea glandei sebacee),coada-calului(vindeca pielea iritata)rozmarin(dilata usor vasele de singe) faceti acest amestec la 5l de apa puneti o mina din aceste plante .
NE SPALAM CORECT?
Cind spalam parul trebuie sa tinem cont de niste reguli;
1.Nu folositi niciodata samponul direct din sticla ,intai diluati in palma cu putina apa.
2.Masati –va usor parul fara a trage de el.
3.Nu folositi apa fierbinte ci trebuie sa fie putin calduta.
4.Lasati samponul sa actioneze 2 min.
5.Nu uitati sa va clatiti bine parul de sampon.
6.Folositi pentru sters prosopul curat.
BOLILE PARULUI;
Cea mai intilnita problema a parului este matreata .Nu intilnim matreata la copii pina la 18 ani si la persoanele peste 50ani.Un remediu bun pentru matreata este otetul de mere si urzica va spun si eu o reteta cu aceste ingredient.Fierbeti 0,25l de otet si turnati-l peste o mina de urzici uscate lasati 15min si il strecurati ,clatiti parul cu acest lichid la doua zile.
Caderea parului este o alta problema grava.Este normal sa cada zilnic in jur de 50 fire si la fiecare spalare in jur de 100 de fire.
Cauzele caderii parului sunt:slabirea imunitatii,tulburari hormonale ,o serie de boli grave,intoxicarea cu metale grele,anemie,metabolism slab,abuzul de medicamente,stresul,condimentele,cafea,tigari si bauturile alcolice,lipsa de vitamine(b6,b12,c,e)lipsa de minerale(calciu,magneziu,fier,zinc,potasiu,cupru),poluarea mediului inconjurator,factori ereditari,neingrijirea parului sau diferite boli.
DE CITE ORI NE SPALAM PARUL?
Este foarte important a ne spalam parul de cite ori are nevoie,spalarile prea dese cit si cele prea rare este o problema serioasa pentru firul de par.Numarul de spalari saptamanale depinde in primul rind de felul parului:persoanele cu par gras se vor spala de doua –trei ori pe saptamina,persoanele cu par normal se vor spala de doua ori iar cele cu par uscat se vor spala o data pe saptamina.
TRATAMENTE NATURISTE.
Aceste tratamente nu sunt inventate de mine sunt luate din diferite reviste de la bunici eu le folosesc si sunt foarte multumita de ele si sunt mai ieftine din acest motiv va sfatuiesc si pe voi sa procedati la fel va spun si voua citeva dintre ele.
1.Pentru parul deschis la culoare folositi o infuzie de musetel,galbenele si flori de tei(face parul mai matasos)rozmarin si salvie (scoate culoarea naturala mai in evidenta)din aceasta planta faceti o infuzie (cam 500l de lichid)o amestecati cu un galbenus o lingura de miere si 2 ling de sampon neutru pentru un rezultat mai bun spalati-va 3zile cu aceasta solute su veti vede rezultatele.
2.Sampon cu bere.se amesteca 200g de bere cu 1 galbenus si 1 ling de rom ,se spala parul cu acest sampon iar la urma se mai toarna putina bere ,mirosul nu ramane in par.
3.Sampon pe baza de plante.alegeti pentru prepararea acestui sampon planta care se potrveste cu nuanta de par pe care o aveti;Frunze de nuc pentru parul brunet,musetel daca sunteti blonda,salvie daca sunteti roscate sau patrunjel o planta care confera volum parului si se potriveste tuturor tipurilor de par.Intr-un recipient rezistent la foc amestecati o ling si jumate de borax pur si 3 ling de Frunze de sapunarnita turnati peste aceste ingrediente 450g din infuzia facuta mai devreme din plantele care vi se potrivesc ,infuzia sa fie fierbinte,lasati vasul acoperit doua zile amestecind din cind in cind apoi strecurati lichidul .samponul e gata.
INGREDIENTE;1kg zahar,250ml apa,250g petale de trandafir si zeama de la o lamaie.
PREPARARE;Se pune la fiert zaharul si apa pina se leaga bine in timpul fiertului se aduna spuma care se formeaza.Cit timp fierbe siropul se pune peste petale zeama de lamaie si se framinta cu mina.Dupa ce siropul s-a legat se adauga petalele de trandafir si se lasa sa fiarba pina se formeaza dulceta(sa stea lingura dreapta in compozitie)Dupa ce s-a racit se pune in borcane si se inchid bine sa nu prinda aer ca face mucegai.
TIMP DE PREGATIRE;60min
INGREDIENTE;500G cartofi noi,50g unt,200-300ml smantana, 1leg marar verde ,sare si piper dupa gust.
PREGATIRE;Cartofi curatati de coaja ii pui la fiert,dupa ce au fiert ii tai cum crezi tu si pui untul la incins cind untul s-a topit adaugi cartofi lasi un pic sa se patrunda si adaugi smantana ,sarea si pireul,mararul tocat si amesteci .Lasi 10 min sa fiarma si ii sevesti calzi .
DENUMIREA STIINTIFICA;Hibiscus rosa sinensis
DENUMIREA POPULARA;Trandafirul chinezesc
FAMILIA;Malvaceae
TIPUL DE PLANTA; Este un arbust care poate ajunge pina la 2 m inaltime. In mediul natural genul hibiscus este present cu peste 300 de specii care pot avea aspect de copacel, arbust sau erbaceu, fiind plante anuale sau perene
LUMINA SI TEMPERATURA; Iubeste lumina intensa fara a se afla sub actiunea directa a razelor solare. Poate suporta cateva ore de soare dar dimineata cand acesta nu este foarte puternic.
Expunerea directa mai mult timp la soare duce la rasucirea frunzelor iar in acest caz va fi nevoie de cantitati mai mari de apa. Lumina este factorul decisiv in procesul de inflorire. Lipsa acesteia este precedata de lipsa infloririi.
Temperatura optima este in jur de 20 grade insa suporta si temperaturi mai mari daca este lumina soarelui nu cade direct pe planta. Este apreciat pt frunzele sale lucioase, de culoare verde intens, partial dintate.
Florile sale exotice care se prezinta intr-o gama larga de culori ceea ce au facut din Hibiscus o regina a plantelor de interior. Acestea sunt simple sau batute, prezinta cinci petale, au forma de palnie cu pistilul iesit in afara. Acestea apar la extreitatea lastarilor.
Infloreste din mai pana in septembrie-octombrie. Floarea dureaza o singura zi.
SOLUL SI UDAREA; Doua parti de pamanit de gradina bogat in humus sau pamaint de frunze, doua parti turba si o parte nisip grosier. Solul trebuie sa fie afinat. Udarea se face abundent in perioada calda cind planta creste foarte mult, apa in exces poate dauna. Hibiscus este una dintre plantele careia nu ii place sa aibe picioarele ude. Lipsa apei este semnalata prin rasucirea frunzelor. Este bine ca pamintul sa se usuce putin la suprafata intre doua udari.
INMULTIREA; Se poate inmulti prin seminte care trebuie sadite la inceputul primaverii.
Se poate inmulti prin butasi in tot timpul anului, insa primavara foarte devreme este perioada cea mai buna. Butasii se pun in apa sau direct intr-un ghiveci in care s-a pus un strat de nisip apoi s-a completat cu pamint. Pentru rezultate mai bune la inradacinarea butasilor in apa se pot adauga fiole de vitamina B1 si B6
BOLI SI DAUNATORI; Cei mai frecventi dusmani sint afidele care ataca mai ales frunzele tinere si bobocii. Se combat cu insecticide sistemice. O alta boala des intilnita este oidium (fainarea) care apare pe frunze si adesea este greu de combatut. Se vor folosi produsi anticriptogamici adecvati impreuna cu ameliorarea conditiilor ambientale.
Hibiscus mai poate fi atacat de musculita alba de sera,paienjeni sau tripsi.
INTRETINERA; Este o planta ale carei flori minunate dureaza numai o zi uneori pot fi chiar si 5 flori deschise. Dupa fiecare sezon in care planta a crescut mult mai mult in lateral decit in inaltime este bine sa se taie crengile mai lungi pentru ordonarea formei dar si pentru a crea o coroana. Taierea se poate face fie la inceputul toamnei fie la inceputul primaverii. Aceasta operatiune stimuleaza inflorirea in sezonul care urmeaza. Pentru stimularea infloririi planta va avea un ghiveci mai mic astfel incat radacinile sa fie fortate. Se poate tunde astfel incat sa capete aspectul unui mic arbore cu coroana si trunchi. Pentru aceasta este important sa se lase cate trei noduri pentru fiecare ramura. Se vor evita tunderile la exemplarele mici. Daca trandafirul nu a inflorit de mult trebuie aplicat urmatorul tratament: se va tunde foarte scurt, se vor curata radacinile, schimba pamintul si muta intr-un ghiveci mai mare. Udarea va fi moderata. In cazul in care la inceputul verii cad bobocii inainte de a se deschide insemana ca planta este expusa direct la soare direct sau este atacata de daunatori. Hibiscusii iubesc si multa caldura dar in aceeasi masura si aerul deci ar trebui pus intr-un spatiu unde sa aibe aer din plin, cum ar fi un balcon deschis sau o terasa. atentie ca vara in timpul prinzului trebuie protejat de razele arzatoare ale soarelui. Vara pe caldura ii trebuie multa apa, insa atentie ca nici prea multa nu e buna. Hibiscusii galbeni, in general, sint mai pretentiosi, mai mofturosi nu le place sa-i muti din locul lor.
h
DENUMIRE STIINTIFICA;Pilea cadierei
DENUMIRE POPULARA;Pilea
ORIGINARA;Peru,China sau Jamaica
TIPUL DE PLANTA;Perena
LUMINA SI TEMPERATURA; Ii merge cel mai bine la o fereastra estica sau intr-o lumina medie. Trebuie ferita de razele soarelor care ard frunzele. In timpul verii suporta temperaturi de 30 C daca I se asigura suficienta umiditate. Planta se remarca prin culorile si textura frunzelor, florile fiind mici si neinteresante.
SOLUL SI UDAREA; Are nevoie de un substrat cu un drenaj bun ( turba, pamant de flori si nisip in parti egale). Mentineti solul tot timpul moderat umed dar fara sa balteasca. Este de preferat sa udati cu mai multa apa si mai rar decat des, dar cu putina apa. Nu udati cu apa calcaroasa. Nu tolereaza aerul uscat, pulverizati planta in perioadele caniculare.
INMULTIREA; Prin butasi de aproximativ 5-10 cm, recoltati primavara sau vara. Butasii se pun direct intrun amestec pe baza de turba, se mentin la cald, in permanenta umezi, acoperiti si la umbra. Formeaza usor radacini in 3-4 saptamani.
Prin divizarea tufei.
Mai rar, prin seminte insamantate primavara la o temperatura de 19-24 C.
B OLI SI DAUNATORI; Poate fi atacata de paianjenul rosu. Patarea frunzelor poate apare de asemeni.
Frunzele cad si tulpinile pot forma pete negre la baza (infectie cu Botritis) daca este udata in exces. Iarna, frunzele se innegresc si cad daca ating geamul sau daca este prea frig.
Are tendinta de a se lungi (formeaza internoduri lungi) atunci cand nu primeste suficienta lumina
INTRETINERE; Pe perioada de crestere vegetativa se fertilizeaza saptamanal cu un fertilizator cu o formula echilibrata, doza diluata la jumatate fata de cea recomandata pentru fertilizator.
Datorita dimensiunii sale relativ reduse se planteaza intr-un ghiveci cu un diametru de 5-12 cm. Pe masura ce imbatraneste, planta se deterioreaza tulpinile devenind lungi si chele la baza si de aceea unii gradinari reinnoiesc planta prin butasi la inceputul fiecarei primaveri, aruncand planta veche; in plus, plantele tinere au foliajul mai frumos. Transplantati planta intr-un ghiveci mai mare inainte de a avea radacinile incolacite. Este usor de intretinut. Pentru a mentine planta compacta, cu un aspect tufos se ciupeste varful lastarilor. De asemeni noii lastari aparuti din pamant contribuie la mentinerea aspectului tufos.
Personal am observat ca dupa ciupire ii dau destul de greu noi lastari, dupa o luna chiar doua de la ciupire. Lastarii apar la nivelul ultimului nod (cel mai de sus) si pentru a avea o planta compacta este bine ca ciupirea sa se faca devreme, de la baza plantei.
PREGATIREA PENTRU IARNA; Iarna se tine la o temperatura de peste 14-16C langa fereastra, pentru ca are nevoie de mai multa lumina. Nu lasati frunzele sa atinga geamul. Reduceti udarea dar nu lasati pamantul sa se usuce complet. Frigul sever poate arde varful lastarilor, dar planta isi revine relativ repede.
DENUMIRE STIINTIFICA;Hoya
DENUMIRE POPULARA;Floare de ceara,lacrima Maicii Domnului sau floare de portelan
ORIGINE;China,Indonezia sau Australia tropical
TIPUL DE PLANTA;Aceasta planta este perena
LUMINA SI TEMPERATURA; Pentru a-I asigura o vegetatie buna, Hoya are nevoie de umiditate si temperatura ridicate, semiumbra, pulverizari si udari regulate cu apa la temperatura mediului si ingrasaminte diluate numai in perioada de vegetatie. In apartamant, se mai cultiva si Hoya belle Hook., cu frunze mici, ceva mai sensibila decat spacia precedenta. Se aseaza, in special in vase suspendate, avandu-se grija sa aiba continuu aceeasi orientare, pentru a evita caderea florilor. Pentru obtinerea mai rapida a unei plante mai stufoase vom planta in ghivece (mai largi) 4-6 butasi. Hoya da rezultate bune si in hidrocultura. In iarna, ii vom oferi te,mperaturi de 10-15oC si o vom uda putin. In primavara, cand vegetatia porneste, in incaperile unde o tinem, va trebui sa avem temperaturi de cca 16-20oC. Primavara, cand facem transplantarea la ghivece, folosim un pamant permeabil, nisipos, cu un drenaj bun.
INMULTIREA; Inmultirea se realizeaza prin seminte, butasi si frunze, folosind incalzirea substratului. Inmultirea prin butasi se face dupa epuizarea infloririi. Se folosesc ramurile de 8-10 cm lungime, care se vor curata la baza de frunze (2-3). Acestea se inradacineaza intr-un amestec de pamant nisipos. Butasii inradacinati se vor planta intr-un amestec de pamant de rasadnita, pamant argilos de telina si pamant de frunze (bine putrezit).
DENUMIRE STIINTIFICA;pelargonium hortorum;pelargonium peltatum;pelargonium domesticum si hortorum DENUMIRE POPULARA:muscata
FAMILIEA;Geraniaceae
ORIGINE;Africa de sud
TIPUL DE PLANTA;Perena dar nu rezista iarna in gradina doar pelargonium hortorum este planta anuala
LUMINA SI TEMPERATURA;Chiar daca le tinem in casa sau afara locurile insorite sunt cele mai potrivite,cam 5-8ore de soare pe zi este foarte bine.Vor avea un aspect mai frumos si mai multe flori .O buna circulatie a aerului este foarte benefic dar nu le tineti sau nu le plantati in locuri cu vant .Temperatura de 18-21C in timpul zilei si 12C in timpul noptii sunt ideale
SOLUL SI UDAREA ;Muscatele se vor simti bine intr-un sol bine afanat(pamant de frunse,turba sau mranita).Udati de cite ori este nevoie pentru a nu se ofili .lasati pamintul sa se usuce intre udari.de preferat udarea se face dimineata.daca se poate evitati udare frunzelor.
INMULTIREA; Muscatele sunt in general propagate prin butasi care pot fi taiati in orice anotimp dar cel mai usor formeaza radacina atunci cand butasirea se face primavara sau vara. Daca butasirea se face pentru a planta muscatele in gradina taiati butasii cu 8-12 saptamani inainte de a-i transplanta in gradina. Butasii se taie de pe ramuri groase si verzi care nu au flori. Taierea se face la aproape 1 cm sub un nod pentru ca la nivelul nodului se acumuleaza hormonii de crestere. Faceti o a doua taiere astfel incat butasul sa fie lung de aproximativ 8 cm si sa aiba 3 noduri. Indepartati lastarii laterali de pe butas lasand doar cateva frunze in varf (1-3). Nu lasati mai multe frunze sau frunze mari pentru ca se vor ofili, vor stresa butasul si vor incetini formarea radacinilor. Introduceti butasul in hormon de inradacinare daca aveti, indepartati excesul de hormon si puneti butasul intr-un mediu steril cu un drenaj bun, mai degraba decat in apa. Daca temperature solului (20-23 C) si umezeala este cea optima nu este nevoie de hormon de inradacinare. Introduceti butasul in sol atat cat sa stea drept dupa ce presati usor pamantul din jurul lui. Puneti vasul intr-un loc foarte luminos dar nu soare direct si mentineti solul umed dar nu ud. Daca ofilirea este o problema acoperiti vasul cu un plastic transparent. Dupa ce formeaza radacini indepartati plasticul treptat pentru a aclimatiza planta si mutati-o la soare pentru cateva zile inainte de a o transplanta.
Din seminte: nu se recomanda in cazul speciilor, dar hibrizii adesea se vand ca seminte. Acesti hibrizi se pot planta in fiecare primavara in gradina. Insamantarea se face cu 3 luni inainte de ultimul inghet din primavara. Lasati aproximativ o jumatate de cm intre seminte, acoperiti semintele usor cu sol si tineti-le la o temperatura de aproximativ 22C. Folositi daca aveti o sursa de lumina artificiala (16-20 ore pe zi), daca nu puneti vasul intr-un loc cu multa lumina. Pastrati solul umed dar nu ud si acoperiti vasul cu plastic transparent pentru a mentine o umiditate crescuta. Germinarea este uneori sporadica si dureaza 7-14 zile sau mai mult. Dupa ce semintele au germinat reduceti umiditatea si ventilati rasadurile. Mentineti-le un pic uscate dar nu lasati niciodata pamantul sa se usuce complet. Rasadurile se transplanteaza cand au doua seturi de frunze si se tin, ideal, la o temperatura de 18-22C ziua si 15C noaptea. Incepeti fertilizarea cu un fertilizator cu numar mare in mijloc (ex 10-52-10) la doua saptamani dupa ce semintele au germinat pentru a incuraja formarea unor radacini viguroase. Vor inflori dupa 95-110 zile de la germinare.
BOLI SI DAUNATORI; Infectarea cu bacterii (Xanthomonas campestris) poate determina pete pe frunze, caderea frunzelor si mucegai negru pe tulpini. Boala este favorizata de o clima umeda si calda, inghesuirea plantelor, sau se poate datora unei plante stoc infectate. Rupeti si aruncati toate frunzele cu pete. Evitati udarea frunzelor si spray-ati cu un fungicid pe baza de cupru.
Mucegaiul gri (provocat de Botritys cinerea), determina patarea frunzelor si planta infloreste putin; apare cand vremea este umeda si racoroasa. Regiunea atacata intai 'se inmoaie' dupa care se usuca si se acopera cu un mucegai maroniu-gri. Cand petalele sunt atacate devin decolorate, se ofilesc si cad. Pentru a preveni aparitia bolii indepartati florile si frunzele uscate pentru ca acestea atrag mucegaiul si nu lasati planta sa se indeseasca pentru a permite o buna circulatie a aerului. Tineti muscata la soare si folositi un fungicid daca boala este severa.
Rugina (cauzata de Puccinia pelargonii-zonalis) determina pete galben-maronii pe frunze, petioli si tulpini. Pentru a preveni cumparati plante neinfectate si spray-ati cu un fungicid cand boala apare.
Infectarea cu virusuri poate fi transmisa de la planta mama atunci cand se inmultesc prin butasi. Pentru a controla raspandirea bolii aruncati plantele care au aspect de mozaic, au frunze patate sau distorsionate si folositi instrumente dezinfectate atunci cand luati butasi.
Noduri pe radacini provocate de viermi: se prezinta ca niste umflaturi pe radacini iar planta ramane pitica si moare. Pentru a controla raspandirea, aruncati plantele infectate, mutati muscata intr-un alt loc in gradina si nu mai plantati niciodata muscate in locul infestat. In cazul muscatelor din ghivece schimbati pamantul si folositi un pamant sterilizat daca infestarea este severa.
Edemele apar in timpul iernii atunci cand planta este udata prea mult. Regiunea respectiva are un aspect inmuiat iar mai tarziu capata o culoare galben-maronie cu miros urat. Pentru a controla aceasta problema reduceti udarea si puneti planta intr-un loc cu mult soare.
Afidele sunt cei mai frecventi daunatori.
Purecii albi sunt problematici si pot fi adusi in gradina odata cu o planta infestata. Frunzele infestate devin galbene si incep sa cada; purecii se strang sub frunze iar la varful frunzei se gasesc excrementele lor negre. Spray-ati cu un insecticid si controlati intotdeauna sub frunze plantele cand le cumparati. Nu cumparati niciodata plante infestate.
In cazul infestarii cu paduchi frunzele tinere se strang si se onduleaza dupa care cad. Folositi un insecticid sau un produs special pentru paduchi.
Un pamant ud va incuraja aparitia melcilor care vor manca frunzele.
INTRETINERE; P. peltatum sunt cele mai potrivite pentru ghivece atarnate si jardinièrele de pe terase sau cele puse la ferestre, P. domesticum sunt excelente plante de accent in straturile de flori din gradina iar P. hybrid sunt ideale pentru jardinierele de la ferestre si plantare in masa in gradina.
Daca le tineti in ghivece, alegeti ghivece cu un diametru de cel putin 20-30 cm pentru a lasa suficient loc formarii unor radacini viguroase; in plus pamantul din ghivecele mai mari se usuca mai greu si impiedica astfel ofilirea plantei in perioadele calduroase si uscate. Mutati-le intr-un ghiveci mai mare daca au crescut mult si incep sa se ofileasca frecvent intre udari (de obicei asta se intampla spre sfarsitul verii). Ghiveciul trebuie neaparat sa aiba gauri de drenaj si puneti ghiveciul pe un strat de pietricele; nu lasati ghiveciul sa stea in apa din farfurioara pentru a preveni putrezirea; aruncati apa din farfurioara la cateva minute dupa ce s-a colectat. Pamantul din ghiveci trebuie sa fie afanat pentru a permite o oxigenare buna a radacinilor. Cel mai bun pamant este un amestec din parti egale de pamant de gradina, turba si perlit. Puteti pune in locul turbei pamant de frunze, scoarta de copac maruntita sau compost.
Muscatele se transplanteaza in gradina atunci cand pericolul inghetului a disparut si pamantul are o temperatura de 15 C.
Daca doriti o planta mai tufoasa indepartati varfurile lastarilor pentru a incuraja formarea de noi lastari. Daca doriti, puteti sa dati muscatei o forma de copacel. Pentru asta lasati o singura tulpina sa se dezvolte si indepartati celelalte tulpini. Folositi daca este nevoie un tutore pentru a mentine tulpina dreapta. Cand tulpina atinge inaltimea dorita indepartati varful pentru a permite formarea de lastari laterali. In timp, si prin tunderi repetate planta va capata o forma de copac.
Se pastreaza un aspect placut al plantei si se prelungeste perioada de inflorire daca se indeparteaza regulat florile ofilite cu o foarfeca sau rupandu-le direct cu mana. Taierea se face cat mai aproape de inflorescenta pentru a nu rani planta.
Majoritatea muscatelor cu exceptia hibrizilor pot fi tinute peste iarna in casa intr-un loc luminos cu mult soare. Vor arata frumos doar pentru o perioada scurta de timp pentru ca lumina din interior este mai scazuta decat cea de afara. Dupa ce termina inflorirea este bine sa taiati planta pentru a o pregati pentru iernare.
Cum se pregatesc muscatele pentru iernare:
1. Cand planta nu mai are flori taiati jumatate din ea cu o foarfeca ascutita. Depozitati-o intr-un loc racoros si intunecat la o temperatura de 7-10C; camerele neincalzite sau pivnitele sunt ideale. In tot acest timp udati atat cat sa nu lasati pamantul sa se usuce complet. Vor cadea toate frunzele si vor ramane doar tulpinile lemnificate.
2. In februarie taiati tulpinile lasand doar o treime din ele si aduce-ti planta intr-un loc cu o temperatura mai mare de 21-23C si mult soare. Temperatura mai ridicata de 23 C va incuraja formarea rapida de lastari. Puteti sa puneti planta pe frigider (daca tipul de frigider pe care il aveti este cald in partea de sus) sau la o fereastra insorita. Udati atat cat pamantul sa fie umed si lasati doua treimi de la suprafata solului sa se usuce intre udari. Nu udati mai mult pentru ca planta trebuie sa fie tinuta usor uscata cateva saptamani inainte de a lua butasi. Fertilizati cu un fertilizator 20-20-20.
3. Cand apar lastari noi schimbati ghiveciul inlocuind complet vechiul pamant. Puneti-o intr-un ghiveci nu prea mare (suficient de mare ca sa incapa radacina) si continuati fertilizarea la fiecare doua saptamani.
4. Cand lastarii sunt de 8-10 cm taiati-i de pe planta cu un cutit ascutit, introduceti-i in hormon de inradacinare, scuturati excesul de hormon dupa care introduceti-i intr-un amestec de pamant de flori de calitate care contine fertilizator. Pune-ti butasii la o fereastra insorita (dar nu la soare direct) si pastrati-i umezi. Dupa ce a format radacini puneti planta la soare si udati-o atat cat sa nu se ofileasca. Fertilizati la 2 saptamani cu un fertilizator 10-52-10 pe jumatate diluat daca n-ati pus fertilizator de la inceput. (Nota: in general fertilizatorii cu numar mare in mijloc incurajaza formarea unor radacini viguroase si se folosesc in cazul rasadurilor caci acestea au radacinile in crestere). Planta mama se poate arunca pentru ca butasii vor da nastere la plante mai viguroase si mai verzi decat planta mama.
5. Pentru a le aclimatiza, intr-o zi calda si insorita de la inceputul primaverii duceti plantele afara intr-un loc protejat si aduceti-le inapoi in casa pe timpul noptii. Acest tratament expune planta la o cantitate crescuta de lumina incurajand formarea unei plante viguroase.
Specii ºi varietãþi:
Dupa culoarea florilor:
P. hortorum:
Flori rosii: Disco, Tango (de culoare rosu inchis fiind cea mai populara varietate din intreaga lume)
Flori roz-portocalii (de culoarea somonului): ‘Schonehelena’ si ‘Sunbelt Coral’
Flori roz: ‘Blues (flori roz deschis); Katie (flori roz-rosiatice)
Flori purpurii: ‘Fox” (flori lila inchis) si ‘Precious’ (flori mov pastel)
Flori albe: ‘Alba’ (flori foarte albe).
Alte culori: varietati mai nou aparute: Mrs. Cox (flori mici roz, frunze variegate verde cu alb sau roz); Mrs. Parker (flori roz pastel si frunze variegate gri-verde-alb.
P. peltatum:
Flori rosii: ‘Barock’ (flori rosii semiduble), ‘Bingo’ (Rosu intens, duble), ‘Elizabeth’ (ciclam, duble); ‘Red Mini-Cascade’ (rosu-cireasa, flori cu un singur rand de petale); ‘Nanette’ (rosu-coral, duble)
Flori roz-portocalii: ‘Judy’ (coral intens, duble); Salmon Queen (roz-portocaliu intens)
Flori roz: ‘Belladonna (roz, inflorescente de tip mugure de trandafir), ‘Grace’ (roz deschis, duble); ‘Lulu’ (flori de tip fuchsia cu o idée de rosu, semiduble); ‘Marilyn’ (roz deschis, duble); ‘Monique’ (roz inchis, semiduble); ‘Narina’ (roz inchis intens, semiduble; ‘Nicole’ (roz, duble); ’Pink Mini-Cascade’ (roz, cu un singur rand de petale); ‘Sybil Holmes’ (roz inchis, flori precum mugurii de trandafir).
Flori purpurii: ‘Butterfly’ (violet deschis, duble); ‘Lila Mini-Cascade’ (lila inchis, cu un singur rand de petale)
Flori albe: ‘Snoq Queen’ (albe, semiduble)
Alte culori: ‘Alpine Glow’ (albe cu margini lila, cu un singur rand de petale); ‘Mexicana’(un singur rand de petale albe cu margini ciclam); ‘Picotee’ (un singur rand de petale albe cu margini roz-pastel); ‘Pretty Girl’(un singur rand de petale albe cu margini portocalii); ‘Rosie O’Day’ (un singur rand de petale albe cu margini rosiatice)
P. domesticum:
De obicei se comercializeaza doar sub numele de Pelargonium x domesticum si florile au o varietate larga de culori.
P. hortorum ‘hybrida’ (toate sunt cu un singur rand de petale):
Flori rosii: ‘Lone Ranger’ (rosu-cardinal intens); Pinto Red (rosu scarlet); ‘Pinto Scarlet’ (rosu-scarlet deschis)
Flori roz-portocalii (somon): ‘Cameo’ (roz-portocalii intens); ‘Pinto Blush’ ( roz-portocaliu deschis); ‘Pinto Salmon’ (roz-portocaliu mediu).
Flori roz: ‘Neon Rose’ (roz stralucitor); ‘Picasso’ (roz-violet electric); ‘Pinto Rose’ (roz inchis cu un punct alb pe fiecare petala).
Flori purpurii: ‘Pinto Quicksilver’ (violet-argintii)
Flori albe: ‘Pinto White’ (albe-ghiata)
Alte culori: ‘Orange Appeal’(prima muscata de culoare portocaliu pur); ‘Pinto bicolour’(rosii si albe).
pelargonium
Postări
